potcovi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POTCOVÍ, potcovesc, vb. IV.
Tranz. 1. A pune potcoave animalelor de tracțiune.
2. Fig. (
Fam.) A înșela, a păcăli. ♦ A învăța minte pe cineva. – Din
potcoavă.potcovi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)potcovi, potcovesc I. v. t. 1. (
intl.) a înșela, a păcăli.
2. a învăța minte pe cineva.
3. (
intl.) a condamna la închisoare.
4. (
intl.) a ucide.
5. (
cart.) a lua toți banii cuiva.
II. v. r. a da de necaz.
potcovi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)potcoví (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. potcovésc, imperf. 3
sg. potcoveá; conj. prez. 3
să potcoveáscăpotcovì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)potcovì v.
1. a pune potcoave la cai;
2. fam. a înșela:
l´am potcovit bine CR.