postoroncă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POSTORÓNCĂ, postoronci, s. f. (
Reg.)
1. Funie, lanț sau curea legate de crucea căruței și de hamuri, cu ajutorul cărora calul trage vehiculul; funie sau lanț care leagă leuca de carâmb.
2. Epitet dat unui om de nimic, bun de spânzurătoare. – Din
ucr. poštoronok.