portant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PORTÁNT, -Ă, portanți, -te, adj. (
Tehn.) Care susține ceva, care poartă ceva. ◊
Forță portantă = portanță. – Din
fr. portant.portant (Dicționar de neologisme, 1986)PORTÁNT, -Ă adj. Susținător, de susținere, purtător; referitor la portanță. ◊
Zidărie portantă = zidărie construită după metodele clasice (cărămizi sau alt material legat pe locul zidirii cu liantul respectiv);
caroserie portantă = caroserie de autovehicul fără șasiu. [< fr.
portant].
portant (Marele dicționar de neologisme, 2000)PORTÁNT, -Ă I.
adj. (tehn.) construit pentru a suporta încărcături; de susținere. ♦ forță ~ă = portanță. II. s.m. 1. dispozitiv, la unele ambarcații cu rame, fixat în afara bordului, care sprijină furcheții. 2. (teatru) dispozitiv de susținere a decorurilor, a reflectoarelor. (< fr.
portant)
portant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)portánt adj. m.,
pl. portánți; f. portántă, pl. portánte