pompierie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POMPIERÍE s. f. (Rar) Corpul pompierilor (
1), cazarma sau sediul pompierilor. ♦ Serviciul de pompier (
1). [
Pr.:
-pi-e-] –
Pompier +
suf. -ie.pompierie (Dicționaru limbii românești, 1939)pompieríe f. (d.
pompier). Serviciu de pompier. Cazarma pompierilor. – Vechĭ
pojărnicie.pompierie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pompieríe (rar)
(-pi-e-) s. f.,
art. pompiería, g.-d. pompieríi, art. pompieríei