pomărit (Dicționaru limbii românești, 1939)pomărít n. (d.
pom). Pomicultură, cultura pomilor saŭ poamelor.
pomărit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pomărít (
pop.)
s. n.pomărit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pomărit n. cultura pomilor.