polisemic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLISÉMIC, -Ă, polisemici, -ce, adj. Care se referă la polisemie, care ține de polisemie. – Din
fr. polysémique.polisemic (Dicționar de neologisme, 1986)POLISÉMIC, -Ă adj. Referitor la polisemie. [< fr.
polysémique].
polisemic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)polisémic adj. m.,
pl. polisémici; f. polisémică, pl. polisémice