poliporacee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLIPORACÉE, poliporacee, s. f. (La
pl.) Familie de ciuperci basidiomicete; (și la
sg.) ciupercă din această familie. – Din
fr. polyporées.poliporacee (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLIPORACÉE s. f. pl. familie de ciuperci: poliporul. (< fr.
polyporacées)
poliporacee (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POLIPORACÉE (‹
poli- +
por)
s. f. pl. Familie de ciuperci basidiomitice, cu fructificații anuale sau perene. în general mari, în formă de cruste, de console, de copită sau de pălărie cu picior; pe partea inferioară au numeroși pori. Unele sunt comestibile, altele trăiesc pe trunchiurile arborilor și provoacă putrezirea lemnului (
ex. iasca).