polioximetilenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLIOXIMETILÉNĂ, polioximetilene, s. f. (
Chim.) Polimer al formaldehidei. [
Pr.:
-li-o-] – Din
fr. polyoxyméthylène, germ. Polyoxymethylene.polioximetilenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)polioximetilénă (-li-o-) s. f.,
g.-d. art. polioximetilénei; pl. polioximetiléne