polimorf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLIMÓRF, -Ă, polimorfi, -e, adj. (Despre minerale cristalizate) Care se prezintă sub mai multe stări cristaline; care prezintă fenomenul de polimorfism. – Din
fr. polymorphe.polimorf (Dicționar de neologisme, 1986)POLIMÓRF, -Ă adj. Care se prezintă sub mai multe forme. [< fr.
polymorphe].
polimorf (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLIMÓRF, -Ă adj. care prezintă polimorfism; multiform. (< fr.
polymorphe)
polimorf (Dicționaru limbii românești, 1939)*polimórf, -ă adj. (vgr.
polý-morphos, d.
polýs, mult, și
morphé, formă. V.
amorf, metamorfoză). Multiform, de multe forme, care-șĭ schimbă forma fără să-șĭ schimbe natura.
polimorf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)polimórf adj. m.,
pl. polimórfi; f. polimórfă, pl. polimórfepolimorf (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)polimorf a. ce poate lua forme diferite.