poetiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POETIZÁ, poetizez, vb. I.
Tranz. A da unui fapt, unui eveniment, unei idei etc. caracter poetic; a înfrumuseța, a idealiza. [
Pr.:
po-e-] – Din
fr. poétiser.poetiza (Dicționar de neologisme, 1986)POETIZÁ vb. I. tr. A da unui fapt, unui eveniment un caracter poetic; a idealiza; a înfrumuseța. [< fr.
poétiser].
poetiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)POETIZÁ vb. tr. a da unui fapt, unui eveniment un caracter poetic; a idealiza; a înfrumuseța, a înflori. (< fr.
poétiser)
poetiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)poetizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
poetizeázăpoetizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)poetizà v.
1. a face poezie;
2. a da un caracter poetic:
a poetiza mizeria.