podar - explicat in DEX

podar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PODÁR, podari, s. m. 1. Persoană care conduce un pod umblător; p. ext. persoană care încasează taxa de trecere peste un pod (I 1). ♦ Persoană care avea în pază un pod (I 1). ♦ (Mil.; înv.) Pontonier. 2. Persoană care lucrează la un pod (I 1, 2). 3. (Înv.) Măturător de stradă. – Pod + suf. -ar.

podar (Dicționaru limbii românești, 1939)
podár m. (d. pod). Păzitor de pod. Conductoru unuĭ pod umblător. Pontonier. Est. Măturător de stradă. Fam. Elev al școaleĭ de podurĭ și șosele (numită azĭ „politehnică”).

podar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
podár s. m., pl. podári

podar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
podar m. 1. păzitor de pod; 2. cel ce trece cu pluta; 3. pontonier.