plutocratic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLUTOCRÁTIC, -Ă, plutocratici, -ce, adj. Care aparține plutocrației, referitor la plutocrație, de plutocrat. – Din
fr. ploutocratique.plutocratic (Dicționaru limbii românești, 1939)*plutocrátic, -ă adj. (d.
plutocrație, după
aristo- și
demo-cratic). Al plutocrațiiĭ:
societate plutocratică.plutocratic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)plutocrátic (-to-cra-) adj. m.,
pl. plutocrátici; f. plutocrátică, pl. plutocrátice