plotonier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLOTONIÉR s. m. v. plutonier.plotonier (Dicționar de neologisme, 1986)PLOTONIÉR s.m. v.
plutonier.
plotonier (Dicționaru limbii românești, 1939)*plotoniér m. (fr.
pelotonnier). Subofițer care comandă un ploton.
Plotonier major, plotonier care conduce administrațiunea companiiĭ, escadronuluĭ, bateriiĭ ș. a. în locu vechĭuluĭ
sergent major.