planctonofag (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLANCTONOFÁG, -Ă, planctonofagi, -ge, adj. (Despre animale acvatice) Care se hrănește cu plancton. – Din
plancton (după cuvinte ca
ihtiofag, bacteriofag etc.).
planctonofag (Dicționar de neologisme, 1986)PLANCTONOFÁG, -Ă adj. (
Despre animale acvatice) Care se hrănește cu plancton. !Cf. fr.
planctophage].
planctonofag (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLANCTONOFÁG, -Ă adj. planctofag. (după fr.
planctophage)
planctonofag (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)planctonofág (planc-to-) adj. m.,
pl. planctonofági; f. planctonofágă, pl. planctonofáge