pițiga (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pițigá,
pițíg, vb. I (reg.; înv.)
1. a pișca, a ciupi, a pișcura.
2. (despre aluat) a tăia.
3. (despre băuturi, condimente, mâncăruri și mirosuri) a înțepa, a ustura.
4. (despre haine; material textil) a însăila.
pițiga (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PIȚIGÁ, pițíg, vb. I.
Tranz. (
Reg.) A pișca, a ciupi. –
Comp. it. pizzicare.pițigà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pițigà v. Tr. a pișca. [V.
pișcà].