pistruiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PISTRUIÁT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui (
1) pe piele.
2. (Rar) Pestriț, împestrițat. [
Pr.:
-tru-iat] –
V. pistruia.pistruĭat (Dicționaru limbii românești, 1939)pistruĭát, -ă adj. (d.
pistruĭ). Cu fața plină de pistruĭ:
un Jidan pistruĭat. – Și
pe-. Și
împopistrat (Rț.).