pistosi (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pistosí, pistosésc, vb. IV (reg.)
1. (refl.) a seca (despre izvoare).
2. a zdrobi, a sfărâma, a măcelări.
3. (fig.) a bate tare, a snopi în bătaie.
4. a face masaj, a masa puternic.
5. (despre muncă) a obosi, a istovi, a extenua.
pistosi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pistosí (pistosésc, pistosít), vb. –
1. A seca, a deseca, a scoate apa. –
2. A pisa, a melița. –
3. A sparge, a zdrobi.
Ngr. παστόνω, aorist πάστωσα „a săra peștele”,
cf. mr. păstosesc, păstosire „a săra și a presa carnea”. Primul sens lipsește în dicționare și e
înv.,
cf. isvoadă de apă s’au pistosit (Zilot); sensul al doilea, rar, trebuie să reprezinte o confuzie cu
pisa, pisăgi. Der. de la un
ngr. *πιστίζω ‹
it. pestare (Gáldi 258) nu poate fi probabilă.
pistosi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PISTOSÍ, pistosesc, vb. IV.
Tranz. (
Înv.) A zdrobi, a strivi;
fig. a cheltui.