piretoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIRETOTERAPÍE s. f. Metodă terapeutică care constă în provocarea artificială a unei stări febrile cu diverse mijloace în scopul ridicării potențialului de apărare la boală a organismului. – Din
fr. pyrétothérapie.piretoterapie (Dicționar de neologisme, 1986)PIRETOTERAPÍE s.f. (
Med.) Metodă de tratament prin crearea artificială de febră. [Gen.
-iei. / < fr.
pyrétothérapie, cf. gr.
pyretos – febră,
therapeia – tratament].
piretoterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PIRETOTERAPÍE s. f. metodă de tratament prin crearea artificială a unei stări febrile. (< fr.
pyrétothérapie)
piretoterapie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PIRETOTERAPÍE (‹
fr. {i}; {s}
gr. pyretos „febră” +
terapeia „tratament”)
s. f. Procedeu terapeutic utilizat în anumite afecțiuni și care constă în realizarea artificială a unei stări febrile cu diverse mijloace: substanțe chimice, preparate de proteine sau lapte, vaccinuri, provocare de malarie etc.
piretoterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)piretoterapíe s. f.,
art. piretoterapía, g.-d. piretoterapíi, art. piretoterapíei