pianină - explicat in DEX

pianină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PIANÍNĂ, pianine, s. f. Pian (1) de proporții și de sonoritate reduse, care are cutia de rezonanță în formă de paralelipiped și coardele dispuse vertical. – Din germ. Pianino.

pianină (Dicționar de neologisme, 1986)
PIANÍNĂ s.f. Pian mai mic care are coardele așezate vertical. [Pron. pia-. / < fr., it. pianino, germ. Pianino].

pianină (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PIANÍNĂ s. f. pian¹ mai mic având cutia de rezonanță și coardele așezate vertical. (< germ. Pianino, it. pianino)

pianină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pianínă (pi-a-) s. f., g.-d. art. pianínei; pl. pianíne

pianină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pianină f. piano mic.