pițigăială(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PIȚIGĂIÁLĂ,pițigăieli, s. f. Faptul de a (se) pițigăia. [Pr.: -gă-ia-] – Pițigăi + suf. -eală.
pițigăială(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pițigăiálă s. f., g.-d. art. pițigăiélii; pl. pițigăiéli