pezevenclâc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PEZEVENCLẤC, pezevenclâcuri, s. n. 1. (
Pop. și
fam.) Înșelătorie, șarlatanie, șmecherie, escrocherie, pungășie.
2. (
Înv.) Proxenetism;
p. ext. practicarea prostituției. [
Var.: (
înv.)
pezevenglấc, pezeventlấc s. n.] – Din
tc. pezevenklik.pezevenclâc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pezevenclấc/ pezevenglấc (
înv.)
(-ven-clâc/-venc-lâc// -ven-glâc/-veng-lâc) s. n.,
pl. pezevenclấcuri/ pezevenglấcuri