petulant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PETULÁNT, -Ă, petulanți, -te, adj. (
Livr.) Care manifestă sau trădează o ardoare exuberantă (bruscă și adesea dezordonată);
p. ext. îndrăzneț, temerar. – Din
fr. pétulant.petulant (Dicționar de neologisme, 1986)PETULÁNT adj. Care manifestă o ardoare exuberantă; vioi, zburdalnic. [< fr.
pétulant, cf. lat.
petulans – viu, impetuos].
petulant (Marele dicționar de neologisme, 2000)PETULÁNT adj. vioi, zburdalnic; tumultuos. (< fr.
pétulant)
petulant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)petulánt (
livr.)
adj. m.,
pl. petulánți; f. petulántă, pl. petulánte