petrografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PETROGRAFÍE s. f. Ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din scoarța pământului din punctul de vedere al compoziției lor mineralogice și chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarță etc. – Din
fr. pétrographie.petrografie (Dicționar de neologisme, 1986)PETROGRAFÍE s.f. Ramură a geologiei care studiază originea, structura și compoziția rocilor; petrologie; litologie. [Gen.
-iei. / < fr.
pétrographie, cf. lat. med.
petrographia < gr.
petra – rocă,
graphein – a scrie].
petrografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PETROGRAFÍE s. f. ramură a geologiei care studiază rocile; descrierea, clasificarea, geneza, compoziția lor; petrologie. (< fr.
pétrographie)
petrografie (Dicționaru limbii românești, 1939)*petrografíe f. (vgr.
pétra, peatră, și
-grafie). Acea parte a mineralogiiĭ care tratează despre petrele [!] care formează globu pămîntesc.
petrografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)petrografíe (pe-tro-gra-) s. f.,
art. petrografía, g.-d. petrografíi, art. petrografíeipetrografie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)petrografie f. descrierea masselor minerale din care e formată coaja globului.