pervertitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERVERTITÓR, -OÁRE, pervertitori, -oare, s. m. și
f. (Rar) Persoană care pervertește; corupător. –
Perverti +
suf. -tor.pervertitor (Dicționar de neologisme, 1986)PERVERTITÓR, -OÁRE s.m. și f. (
Rar) Cel care pervertește; corupător. [Pl.
-ori, -oare. / <
perverti +
-tor].
pervertitor (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERVERTITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care pervertește; corupător. (< perverti + -tor)
pervertitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pervertitór (rar)
s. m.,
pl. pervertitóri