perspectivă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERSPECTÍVĂ, perspective, s. f. 1. Reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană. ◊
În perspectivă = respectând regulile de reprezentare a obiectelor în spațiu, ținând seama de depărtarea relativă a obiectelor. ♦ Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei (
1). ♦
Fig. Fel particular de a vedea lucrurile, aspect sub care se prezintă lucrurile; punct de vedere.
2. Privire generală, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare; priveliște.
3. Fig. Ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva. ◊
Loc. adj.,
adv. În perspectivă = (care este) pe cale sau cu șanse de a se împlini în viitor. – Din
fr. perspective.perspectivă (Dicționar de neologisme, 1986)PERSPECTÍVĂ s.f. 1. Imagine obținută prin proiectarea unui obiect pe o suprafață plană, folosind raze proiectate divergente sau paralele. ♦ Disciplină care studiază metodele folosite pentru construirea acestor imagini.
2. Aspect pe care îl are un peisaj, un obiect etc. văzut din depărtare; priveliște cu un asemenea aspect. ♦ Bulevard mare în linie dreaptă.
3. Posibilitatea realizării sau a desfășurării în viitor a unei acțiuni, a unui plan etc. ♦ (
De obicei la pl.) Ceea ce poate ajunge cineva în viitor; posibilități de viitor. [< fr.
perspective, cf. lat.
perspectiva < per – prin,
spectio – privire].
perspectivă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)perspectívă s. f.,
g.-d. art. perspectívei; pl. perspectíveperspectivă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)perspectivă f.
1. arta de a reprezenta obiecte după diversele aspecte ce produce depărtarea;
2. aspectul obiectelor văzute la distanță:
o perspectivă încântătoare; 3. fig. eveniment posibil în viitor:
orice soldat are perspectiva de a ajunge general; în perspectivă, la o depărtare oarecare,
fig. în viitor.