perseverație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERSEVERÁȚIE s. f. Perseverență. ♦
Spec. (
Med.) Statornicie în anumite acte, gesturi sau atitudini, repetate cu încăpățânare bolnăvicioasă. [
Var.:
perseverațiúne s. f.] – Din
fr. persévération.