perseu (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PERSEU 1. (În mitologia greacă) Fiul lui Zeus și al muritoarei Danae. I se atribuie săvârșirea mai multor fapte vitejești, printre care uciderea
Meduzei, salvarea de un monstru marin a Andromedei, cu care se însoară, uciderea lui Polydectes, prigonitorul mamei sale. Era considerat întemeietorul legendar al Micenei.
2. (
Perseus) Constelație din emisfera boreală, care conține steaua variabilă Algol. Traversată de Calea Lactee, este vizibilă în România în timpul iernii.
perseu (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PERSEU (PERSEUS), ultimul rege al Macedoniei elenistice (179-168
î. Hr.). Și-a extins influența asupra statelor vecine și a încercat să-și impună protecția asupra lumii grecești. Înfrânt de romani în cel de-al treilea război macedonean (171-168
î. Hr.), la Pydna (168
î. Hr.), a murit în captivitate (165
î. Hr.), iar regatul său a fost împărțit în patru provincii tributare Romei.
perseu (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)Perseu =
Perseus.perseŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*perséŭ m. (după numele erouluĭ mitologic Perseŭ).
Astr. O constelațiune numită pop.
Căpățîna.perseu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Perseu m.
Mit. rege din Argos, învingătorul Gorgonelor și al Meduzei, liberatorul Andromedei.
perseu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Perseu m. ultimul rege al Macedoniei, învins și detronat de Paul-Emiliu (167 a. Cr.).