periegeză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERIEGÉZĂ, periegeze, s. f. (
Livr.) Călătorie. [
Pr.:
-ri-e-] – Din
fr. périégèse.periegeză (Dicționar de neologisme, 1986)PERIEGÉZĂ s.f. (
Liv.) Călătorie în jurul Pământului. [Pron.
-ri-e-. / cf. fr.
périégèse, it.
periegesi].
periegeză (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERIEGÉZĂ s. f. călătorie lungă. (< fr.
périegèse)
periegeză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)periegéză (-ri-e-) s. f.,
g.-d. art. periegézei; pl. periegéze