perforație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERFORÁȚIE, perforații, s. f. Perforare; (
concr.) gaură făcută prin perforare. ♦ (
Med.) Găurire a unui organ, a unui țesut, a unui os, a unei membrane în urma unui proces patologic; (
concr.) gaură, orificiu astfel apărut. [
Var.:
perforațiúne s. f.] – Din
fr. perforation.