perforat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERFORÁT1 s. n. (Rar) Perforare. –
V. perfora.perforat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERFORÁT2, -Ă, perforați, -te, adj. Găurit, străpuns cu ajutorul unei unelte sau al unei mașini. ♦
Spec. (Despre părți ale corpului) Străpuns de un glonț, de o armă ascuțită (care produce o gaură). ♦ (Despre organe, țesuturi) Găurit, cu orificiu apărut în urma unui proces patologic. –
V. perfora.perforat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)perforát s. n.