penin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PENÍN, penine, s. n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din
fr. pénnine, germ. Pennin.penin (Dicționar de neologisme, 1986)PENÍN s.n. Mineral care formează cristale pe rocile metamorfice, constituent al unor șisturi cristaline. [< fr.
pénine, germ.
Pennin].
penin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)penín s. n.,
pl. penínepenin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PENÍN, penine, s. n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. — Din
fr. pénnine, germ. Pennin.