peneplenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PENEPLÉNĂ, peneplene, s. f. Suprafață de teren plană sau ușor ondulată, care rezultă prin eroziunea și prin transportarea materialului dintr-o regiune. – Din
fr. pénéplaine.peneplenă (Dicționar de neologisme, 1986)PENEPLÉNĂ s.f. Suprafață plană sau ușor ondulată, care rezultă din eroziunea fluvială a unui teren muntos. [< fr.
pénéplaine < lat.
paene – aproape, fr.
plaine – câmpie].
peneplenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PENEPLÉNĂ s. f. suprafață plană sau ușor ondulată din eroziunea fluvială a unui teren muntos. (< fr.
pénéplaine)
peneplenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)peneplénă (-ne-ple-) s. f.,
g.-d. art. peneplénei; pl. peneplénepeneplenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PENEPLÉNĂ, peneplene, s. f. Suprafață de teren plană sau ușor ondulată, care rezultă prin eroziunea și prin transportarea materialului dintr-o regiune. — Din
fr. pénéplaine.