penat - explicat in DEX

penat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PENÁT, -Ă, penați, -te, adj. (Despre frunze) Care are nervurile secundare sau foliolele așezate de o parte și de alta a nervurii principale sau a pețiolului, ca firele unei pene¹. – Din lat. pennatus, fr. penné.

penat (Dicționar de neologisme, 1986)
PENÁT, -Ă adj. În formă de pană. ♦ (Despre frunze) Cu nervuri pornind perechi dintr-o nervură centrală; (despre frunzele compuse) care are foliolele dispuse în perechi de o parte și de alta a unui ax comun. [lat. pennatus, cf. fr. penné].

penat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PENÁT, -Ă adj. în formă de pană. ◊ (despre frunze) cu nervurile pornind perechi dintr-o nervură centrală; (despre frunze compuse) cu foliolele dispuse de o parte și de alta a unui ax comun. (< lat. pennatus, fr. penné)

penat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*penát, -ă adj. (lat. pennatus și pinnatus). Bot. Frunze penate, așezate ca firicelele uneĭ pene (ca cele de salcîm).

penat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
penát adj. m., pl. penáți; f. penátă, pl. penáte

penat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PENÁT, -Ă, penați, -te, adj. (Despre frunze) Care are nervurile secundare sau foliolele așezate de o parte și de alta a nervurii principale sau a pețiolului, ca firele unei pene¹. — Din lat. pennatus, fr. penné.