penar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PENÁR, penare, s. n. Cutioară paralelipipedică în care școlarii își țin creioanele, penițele, gumele etc. – După
germ. Pennal.penar (Dicționar de neologisme, 1986)PENÁR s.n. Cutiuță în care se păstrează penițele, tocurile, creioanele etc. [Var.
penal s.n. / după germ.
Pennal].
penar (Marele dicționar de neologisme, 2000)PENÁR s. n. cutiuță în care se păstrează penițele, creioanele etc.; plumieră. (după germ.
Pennal)
penar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)penár s. n.,
pl. penárepenar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PENÁR, penare, s. n. Cutioară paralelipipedică în care școlarii își țin creioanele, penițele, gumele etc. — După
germ. Pennal.