penalitate - explicat in DEX

penalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PENALITÁTE, penalități, s. f. 1. Faptul de a fi pasibil de o pedeapsă judiciară; p. ext. pedeapsă judiciară aplicată cuiva. ♦ Spec. Clauză penală. 2. Faptul de a fi pasibil de o despăgubire; p. ext. despăgubire, amendă. 3. (Sport) Abatere a unui sportiv, în cadrul unei competiții, sancționată de arbitru conform regulamentului de joc: p. ext. sancțiune aplicată în urma comiterii acestei abateri. – Din fr. pénalité.

penalitate (Dicționar de neologisme, 1986)
PENALITÁTE s.f. Faptul de a fi pasibil de o pedeapsă judiciară; pedeapsă aplicată. ♦ Pedeapsă dată de arbitru unui jucător sau unui concurent care calcă regulamentul jocului sau al probei respective. [Cf. fr. pénalité].

penalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PENALITÁTE s. f. 1. faptul de a fi pasibil de o pedeapsă judiciară. 2. despăgubiri (în bani), amendă. 3. (sport) penalizare (3). (< fr. pénalité)

penalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*penalitáte f. (d. penal; fr. penalité). Pedeapsă stabilită de lege pentru crime și delicte.

penalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
penalitáte s. f., g.-d. art. penalitắții; pl. penalitắți

penalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
penalitate f. sistemă de pedepse stabilită de lege.

penalitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PENALITÁTE, penalități, s. f. 1. Faptul de a fi pasibil de o pedeapsă judiciară; p. ext. pedeapsă judiciară aplicată cuiva. ♦ Spec. Clauză penală. 2. Faptul de a fi pasibil de o despăgubire; p. ext. despăgubire, amendă. 3. (Sport) Abatere a unui sportiv, în cadrul unei competiții, sancționată de arbitru conform regulamentului de joc; p. ext. sancțiune aplicată în urma comiterii acestei abateri. — Din fr. pénalité.