pelincă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PELÍNCĂ, pelinci, s. f. (
Reg.) Scutec. ◊
Expr. A ieși (sau
a fi scos)
din pelinci = a depăși vârsta alăptării;
p. ext. a fi foarte tânăr, fără experiență. ♦
Pelincile Domnului = turte subțiri și rotunde din aluat nedospit, îndulcite cu miere sau cu zahăr și presărate cu miez de nuci, tradiționale la unii creștini în ajunul Crăciunului. – Din
magh. pelenka, ucr. pelinka.pelincă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pelíncă (pelínci) s. f. – (
Mold.) Scutec.
Sl. pelenica, peleno „fașă” (Miklosich,
Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 250),
cf. slov.
plênica, rus. pelenka, mag. pelenka.pelincă (Dicționaru limbii românești, 1939)pelíncă f., pl.
ĭ (rus.
pelënka, dim. d.
pelená, scutec: ung.
pelenka).
Est. Scutec.
pelincă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pelíncă (scutec) (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. pelíncii; pl. pelíncipelincă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pelincă f. Mold.
1. fașă (de prunci):
copilandru abia scos din pelinci AL.;
2. pl. turte de Crăciun («fașele lui Hristos»). [Rus. PELENKA].
pelincă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PELÍNCĂ, pelinci, s. f. (
Reg.) Scutec. ◊
Expr. A ieși (sau
a fi scos) din pelinci = a depăși vârsta alăptării;
p. ext. a fi foarte tânăr, fără experiență. ♦
Pelincile-Domnului = turte subțiri și rotunde din aluat nedospit, îndulcite cu miere sau cu zahăr și presărate cu miez de nucă, tradiționale Ia unii creștini în ajunul Crăciunului. — Din
magh. pelenka, ucr. pelinka.