peletic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PELETÍC, s. n. Pensulă folosită în olărie. –
Et. nec.peletic (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)peletíc, peletíce, s.n. (reg.) sânge închegat bucăți, bucăți.
peletic (Dicționaru limbii românești, 1939)peletíc n., pl.
e (var. din
feletic). Pensula olaruluĭ.
A-țĭ merge peleticele (Tel.), a-țĭ merge peticele, a-țĭ curge flenticele (zdrențele).
peletic (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)peletíc, -i, s.m. – Unealta cu care olarul trage brâie sau face flori pe vase (Felecan 1983). – Et. nec. (MDA).
peletic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)peletíc s. n.,
pl. peletícepeletic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)peletic n. pensula cu care olarul trage brâne sau flori pe vase. [Origină necunoscută].
peletic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PELETÍC, peletice, s. n. Pensulă folosită în olărie. —
Et. nec.