paspartu - explicat in DEX

paspartu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PASPARTÚ, paspartuuri, s. n. 1. Cheie cu care se poate deschide orice broască obișnuită; șperaclu. 2. Fig. Mijloc de pătrundere într-un anumit cerc, într-o anumită problemă etc. [Scris și: passe-partout] – Din fr. passe-partout.

paspartu (Dicționar de neologisme, 1986)
PASPARTÚ s.n. 1. Cheie cu care se pot deschide mai multe broaște; șperaclu. 2. Ramă de hârtie sau de carton care se așază între sticlă și fotografie la înrămarea acesteia. 3. (Ferov.) Gabarit internațional. 4. (Fig.) Mijloc general de introducere într-un anumit cerc, într-o anumită problemă etc. [Pl. -tu-uri, scris și passe-partout. / < fr. passe-partout].

paspartu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PASPARTÚ s. n. 1. cheie cu care se pot deschide mai multe broaște; șperaclu. 2. (fig.) mijloc de pătrundere într-un anumit cerc, într-o anumită problemă etc. 3. chenar de hârtie sau carton care se așază între sticlă și fotografie la înrămarea acesteia. 4. document de transport feroviar în care se înscriu indicații privind destinația, itinerarul și clasa. (< fr. passe-partout)

paspartu (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
paspartu, paspartuuri s. n. șperaclu

paspartu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
paspartú s. n., art. paspartúul; pl. paspartúuri

paspartu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PASPARTÚ, pasparluuri, s. n. 1. Cheie cu care se poate deschide orice broască obișnuită; șperaclu. 2. Fig. Mijloc de pătrundere într-un anumit cerc, într-o anumită problemă etc. [Scris și: passe-partout] — Din fr. passe-partout.