partinic - explicat in DEX

partinic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARTÍNIC, -Ă, partinici, -ce, adj. Care reprezintă și apără interesele partidului pe care îl reprezintă, care corespunde cu spiritul, ideologia, programul acestui partid. – Din rus. partiĩnîi.

partinic (Dicționar de neologisme, 1986)
PARTÍNIC, -Ă adj. Care reprezintă și luptă pentru interesele unui partid; în conformitate cu spiritul, ideologia și programul acestui partid. [Cf. rus. partiinâi].

partinic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PARTÍNIC, -Ă adj. care reprezintă și apără interesele unui partid, în conformitate cu spiritul, ideologia și programul acestuia. (< rus. partiinîi)

partinic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
partínic adj. m., pl. partínici; f. partínică, pl. partínice

partinic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARTÍNIC, -Ă, partinici, -ce, adj. Care reprezintă și apără interesele partidului pe care îl reprezintă, care corespunde cu spiritul, ideologia, programul acestui partid. — Din rus. partiĩnîi.