partaj - explicat in DEX

partaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARTÁJ, partaje, s. n. Operație de împărțire a unei averi între mai multe persoane îndreptățite să o stăpânească: (concr.) act în care se consemnează o astfel de operație. – Din fr. partage.

partaj (Dicționar de neologisme, 1986)
PARTÁJ s.n. 1. Împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. 2. Folosirea aceluiași canal de frecvențe de emisiuni de către mai multe stații de radioemisiune. [Pl. -je. / < fr. partage].

partaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PARTÁJ s. n. 1. împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. ◊ împărțeală. 2. folosirea aceluiași canal de frecvențe de emisiuni de către mai multe stații de radioemisiune. (< fr. partage)

partaj (Dicționaru limbii românești, 1939)
*partáj n., pl. e (fr. partage, d. partir, a împărți). Jur. Barb. Împărțire, vorbind de averea rămasă după moartea cuĭva.

partaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
partáj s. n., pl. partáje

partaj (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
partaj n. Jur. act ce conține diviziunea unei succesiuni: partajul se face în ordinea înrudirei (= fr. partage).

partaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARTÁJ, partaje, s. n. Operație de împărțire a unei averi între mai multe persoane îndreptățite să o stăpânească; (concr.) act în care se consemnează o astfel de operație. — Din fr. partage.