parpian - explicat in DEX

parpian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARPIÁN, parpiani, s. m. Mică plantă erbacee cu flori dispuse în capitule albe sau roz, care crește prin locuri uscate (Gnaphalium dioicum). [Pr.: -pi-an] – Et. nec.

parpian (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
parpián (parpiáni), s. m. – Plantă (Gnaphalium dioicum). Origine necunoscută. Der. din mag. parlagy gyopar (Cihac, II, 520) e greu de susținut.

parpian (Dicționaru limbii românești, 1939)
parpián m. (ung.). Trans. O buruĭană din familia compuselor (antennária dióica saŭ gnaphálium dióicum).

parpian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
parpián (-pi-an) s. m., pl. parpiáni

parpian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARPIÁN, parpiani, s. m. Mică plantă erbacee cu flori dispuse în capitule albe sau roz (Gnaphalium dioicum). [Pr.: -pi-an] —Et. nec.