parafoc - explicat in DEX



parafoc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARAFÓC, parafocuri, s. n. Zid (făcut dintr-un material refractar) care apără de flăcări o parte mai expusă a unui cazan de aburi. – Para2- + foc.

parafoc (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
parafóc s.n. (reg.) culoare galbenă-portocalie, folosită la vopsirea lânii și a țesăturilor.

parafoc (Dicționar de neologisme, 1986)
PARAFÓC s.n. Zid mic dintr-un material refractar, făcut pentru a apăra de flăcări partea mai sensibilă a unei căldări cu abur. [< para- + foc, după fr. pare-feu, it. parafuoco].

parafoc (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PARAFÓC s. n. dispozitiv destinat a împiedica propagarea incendiilor. ◊ paravan din material refractar care apără de flăcări partea mai sensibilă a unei clădiri cu abur. (după fr. pare-feu, it. parafuoco)

parafoc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
parafóc s. n., pl. parafócuri

parafoc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARAFÓC, parafocuri, s. n. Zid (făcut dintr-un material refractar) care apără de flăcări o parte mai expusă a unui cazan de aburi. — Para2- + foc.