paraclis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARACLÍS, paraclise, s. n. 1. Capelă construită alături de o biserică, într-un cimitir, în interiorul unei clădiri etc.
2. (În religia creștină ortodoxă) Slujbă religioasă de laudă și de invocare a Fecioarei Maria, a lui Isus sau a unui sfânt; rugăciunea închinată unuia dintre aceștia;
p. ext. carte care cuprinde astfel de rugăciuni. [
Pl. și:
paraclisuri] – Din
sl. paraklisŭ.paraclis (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)paraclís (paraclíse), s. n. – Slujbă votivă. –
Mr. paraclise. Ngr. παράϰλησις (Murnu 41), parțial prin intermediul
sl. paraclisŭ (Vasmer,
Gr., 110).
paraclis (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)paraclís (paraclíse), s. n. – Capelă. –
Var. pl. paraclisuri. Mgr. παρεϰϰλήσιον (Tiktin). –
Der. paracliser (
var. para(e)clisiarh),
s. n. (dascăl, țîrcovnic).
paraclis (Dicționaru limbii românești, 1939)paraclís n., pl.
urĭ și
e (ngr.
parakklisi și
par- ek- klisi, d. vgr.
pará, lîngă, și
ekklesia, adunare, biserică [d.
kaléo, chem]; vsl.
paraklisŭ. V.
clisiarh, eclesiast, singlit). Capelă, biserică mică alipită unuĭ cimitir, uneĭ comunitățĭ, uneĭ cazarme, uneĭ școale. Serviciŭ divin făcut p. o casă, o familie, un mort. V.
parastas, panahidă.paraclis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paraclís (-ra-clis) s. n.,
pl. paraclíseparaclis (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)paraclis n.
1. capelă ortodoxă;
2. rugăciune spre a invoca ajutorul divin într´o casă:
a alergat cu acatiste și paraclise pela biserici GHICA. [De origină slavo-greacă].
paraclis (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARACLÍS, paraclise, s. n. 1. Capelă construită alături de o biserică, într-un cimitir, în interiorul unei clădiri etc.
2. (în religia creștină ortodoxă) Slujbă religioasă de laudă și de invocare a Fecioarei Maria, a lui Isus sau a unui sfânt; rugăciunea închinată unuia dintre aceștia;
p. ext. carte care cuprinde astfel de rugăciuni. [
Pl. și:
paraclisuri] — Din
sl. paraklisŭ.