paraclază(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PARACLÁZĂ,paraclaze, s. f. (Geol.) Falie. – Din fr. paraclase.
paraclază(Dicționar de neologisme, 1986) PARACLÁZĂs.f. Falie. [< fr. paraclase, cf. gr. para – lângă, klasis – rupere].
paraclază(Marele dicționar de neologisme, 2000) PARACLÁZĂs. f. falie. (< fr. paraclase)
paraclază(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PARACLÁZĂ,paraclaze,s. f. (Geol.) Falie. — Din fr, paraclase.