papilionaceu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAPILIONACÉU, -ÉE, papilionacei, -cee, s. f.,
adj. 1. S. f. (La
pl.) Subfamilie de plante dicotiledonate leguminoase care au florile cu cinci petale, asemănătoare cu aripile unui fluture; (și la
sg.) plantă din această familie.
2. Adj. (Despre corola unor plante) Care seamănă cu un fluture; (despre plante) care are o asemenea corolă. [
Pr.:
-li-o-] – Din
fr. papilionacés.papilionaceu (Dicționar de neologisme, 1986)PAPILIONACÉU, -ÉE adj. (
Despre corola unei plante) Care seamănă cu aripile unui fluture; papilionat. ♦ (
Despre plante) Care are o asemenea corolă. [Cf. fr.
papilionacé].
papilionaceu (Marele dicționar de neologisme, 2000)PAPILIONACÉU, -ÉE I.
adj. (despre corolă) compus din cinci petale, ca un fluture. ◊ (despre plante) cu o asemenea corolă. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate leguminoase cu petalele în forma aripilor unui fluture. (< fr.
papilionacée/s/)
papilionaceu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)papilionacéu (-li-o-) adj. m.,
pl. papilionacéi; f. sg. și
pl. papilionacéepapilionaceu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAPILIONACÉU, -ÉE, papilionacei, -cee, s. f.,
adj. 1. S. f. (La
pl.) Subfamilie de plante dicotiledonate leguminoase care au florile cu cinci petale, asemănătoare cu aripile unui fluture; (și la
sg.) plantă din această familie.
2. Adj. (Despre corola unor plante) Care seamănă cu un fluture; (despre plante) care are o asemenea corolă. [
Pr.: -
li-o-] —Din
fr. papilionacée.papilionaceŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*papilionacéŭ, -ée adj., pl. f. tot așa (d. lat.
papilio, fluture. V.
pavilion).
Zool. Care seamănă cu aripile flutureluĭ:
muscă, scoĭcă papilionacee. Bot. Corolă, floare, plantă papilionacee. S. f. Plantă din tribu cel maĭ însemnat al leguminoaselor, ca
bobu, mazărea, fasolea ș. a.