papilar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAPILÁR, -Ă, papilari, -e, adj. Cu papile, format din papile. – Din
fr. papillaire.papilar (Dicționar de neologisme, 1986)PAPILÁR, -Ă adj. Cu papile. [Cf. fr.
papillaire].
papilar (Marele dicționar de neologisme, 2000)PAPILÁR, -Ă adj. cu papile; papilaceu. (< fr.
papillaire)
papilar (Dicționaru limbii românești, 1939)*papilár, -ă adj. (d.
papilă).
Anat. Al papilelor:
glande papilare.papilar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)papilár adj. m.,
pl. papilári; f. papiláră, pl. papilárepapilar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAPILÁR, -Ă, papilari, -e, adj. Cu papile, format din papile. — Din
fr. papillaire.