pangolin - explicat in DEX

pangolin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PANGOLÍN, pangolini, s. m. Gen de mamifere din regiunile tropicale, acoperite cu solzi cornoși, lipsite de dinți și având o coadă lungă și puternică (Manis); animal care face parte din acest gen. – Din fr. pangolin.

pangolin (Dicționar de neologisme, 1986)
PANGOLÍN s.m. Mamifer din regiunile tropicale fără dinți, cu corpul acoperit de solzi tari și tăioși și cu o coadă lungă. [< fr. pangolin].

pangolin (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PANGOLÍN s. m. mamifer insectivor edentat din regiunile tropicale, cu corpul acoperit de solzi cornoși și coadă lungă. (< fr. pangolin)

pangolin (Dicționaru limbii românești, 1939)
*pangolín m. (fr. pangolin, d. malaĭezu pang-goling, animal care se învălătucește, se face ghem. Zool. Un fel de mamifer edentat cu solzĭ care trăĭește în sudu Africiĭ și Asiiĭ și care se nutrește cu insecte, maĭ ales furnicĭ, pe care le prinde cu lunga și cleĭoasa luĭ limbă, ca și furnicaru.

pangolin (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
PANGOLÍN (‹ fr.; cuv. malaez) s. m. Gen de mamifer cu corpul lung de c. 1 m, acoperit cu solzi cornoși, care se hrănește cu furnici și termite (Manis). Unele specii trăiesc în Africa iar altele în S Asiei. P. asiatic prezintă fire răzlețe de păr la baza solzilor.

pangolin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pangolín s. m., pl. pangolíni

pangolin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PANGOLÍN, pangolini, s. m. Gen de mamifere din regiunile tropicale, acoperite cu solzi comoși, lipsite de dinți și având o coadă lungă și puternică (Manis); animal care face parte din acest gen. — Din fr. pangolin.