panglicuță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PANGLICÚȚĂ,panglicuțe, s. f. Diminutiv al lui panglică (1); panglicea. [Var.: pănglicúță s. f.] – Panglică + suf. -uță.
panglicuță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) panglicúță s. f., g.-d. art. panglicúței; pl. panglicúțe
panglicuță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PANGLICÚȚĂ,panglicuțe, s. f. Diminutiv al lui panglică (1); panglicea. [Var.: pănglicúță s. f.] — Panglică + suf. -uță.
panglicuță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PANGLICÚȚĂ s. f. v. panglicuță.