panglicar - explicat in DEX

panglicar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PANGLICÁR, panglicari, s. m. Artist (de circ) care face scamatorii cu panglici. ♦ Epitet dat unui șarlatan, unui escroc, precum și unei persoane care vorbește mult și nu la obiect. – Panglică + suf. -ar.

panglicar (Dicționaru limbii românești, 1939)
panglicár m. (d. panglică). Fabricant de panglicĭ. Scamator care scoate panglicĭ pe gură și pe nas orĭ din vre-un sac gol. Fig. Mare înșelător politic al poporuluĭ.

panglicar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
panglicár (fam.) s. m., pl. panglicári

panglicar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
panglicar m. 1. cel ce țese sau vinde panglici; 2. scamator (ce scotea panglici pe nas) și acrobat; 3. fam. șarlatan: panglicari în ale țării care joacă ca pe funii EM.

panglicar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PANGLICÁR, panglicari, s. m. (Fam.) Artist (de circ) care face scamatorii cu panglici. ♦ Epitet dat unui șarlatan, unui escroc, precum și unei persoane care vorbește mult și nu la obiect. — Panglică + suf. -ar.