paneraș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANERÁȘ, panerașe, s. n. Diminutiv al lui
paner. –
Paner +
suf. -aș.paneraș (Dicționaru limbii românești, 1939)paneráș n., pl.
e. Paner mic. Lumînărică supțire [!] și lungă de 2-3 metri înfășurată în formă de paneraș, pe care creștiniĭ ortodocșĭ o țin aprinsă la deniĭ. V.
vîrtelnicĭoară.paneraș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paneráș s. n.,
pl. paneráșe